OFICIUL FITOSANITAR SĂLAJ – BULETIN DE AVERTIZARE

Pentru prevenirea și combaterea organismelor dăunătoare: PLASMOPARA VITICOLA (mana viței de vie), UNCINULA NECATOR (făinarea), BOTRYTIS CINEREA ( putregaiul cenușiu) TETRANYCUS URTICAE (păianjenul roșu), ERIOPHYES VITIS (erinoza).
PLASMOPARA VITICOLĂ (mana viței de vie) – ciuperca iernează sub formă de oospori. În primăvară oosporii germinează la suprafață solului îmbibat cu apă și la temperaturi de peste 10ºC, optimul fiind de 22-23ºC, formându-se macroconidiile. În timpul ploilor, zoosporii eliminați din macroconidii, care plutesc în baltoacele din jurul butucilor sunt proiectați pe partea inferioară a frunzelor, produc filamente de infecție și pătrund în țesuturile platei gazdă prin osteolul stomatelor, având loc infecția primară. Miceliile care rezultă din aceste infecții vor produce un număr mare de sporangi, care în urmă germinării vor asigura infecțiile secundare. Acestea sunt mai abundente și se repetă, ori de câte ori sunt condiții favorabile (temperaturi moderate, picături de apă din ploaie sau rouă cel puțîn 2-3 ore), numărul lor ajungând la 10-20. După infecțiile primare sau secundare urmează perioada de incubație, în care ciupercă se dezvoltă intercelular, se hrănește pe seama țesuturilor parazitate, iar pe frunze apar pete galbene-untdelemnii, circulare sau neregulate. Pe partea inferioară, în dreptul petelor, se constată un puf albicios. În câteva zile, țesutul din zona petelor se brunifica și se usucă. La atacuri intense, frunzele se usucă și cad. Pe lăstari, se constată pete alungite, brune-roșietice, care se acoperă cu puf albicios. Inflorescentele și boabele tinere prezintă la suprafață organele de fructificatie ale ciupercii. Florile și boabele se brunifica și cad. Pe boabele mai dezvoltate apar pete adâncite, de culoare brună. Boabele devin pieloase, se zbarcesc și cad.
UNCINULA NECATOR (făinarea) – ciuperca se transmite de la un an la altul, prin miceliu de rezistență situat în interiorul mugurilor, sub solzi, în ochii de iarnă formăți în timpul verii, Primăvară miceliul crește o dată cu pornirea în vegetație a mugurilor, sub formă unor firișoare subțiri, dând miceliul obișnuit, pe care se formează conidiile. Boală se manifestă pe toate organele verzi ale viței: frunze, lăstari erbacei, inflorescente, ciorchini și boabe, începând din primăvară și până toamna. Pe frunze, atacul se manifestă prin apariția pe ambele fete ale limbului a unui miceliu albicios, cu aspect pulverulent.
BOTRYTIS CINEREA (putregaiul cenușiu) – ciuperca rezistă, de la un an la altul prin scleroţi și miceliu pe coarde. Primăvară, sclerotii germinează și dau conidii care produc infecții primare, pregătind epidemia. Pe organele atacate, că urmare a infecțiilor primare, se formează conidiofori cu conidii ce dau numeroase infecții secundare în cursul verii, în funcție de condițiile climatice. Afectează mai ales ciorchinii și boabele și într-o măsură mai mică frunzele și lăstarii. Cel mai păgubitor atac apare toamna pe struguri, după ce se acumulează suficient zahăr în boabe. La strugurii atacăți pieliță este brunificata, se desprinde ușor de pulpă și întregul bob se acoperă cu un puf cenușiu. În condiții favorabile (ploi lungi, temperaturi scăzute, soiuri sensibile), poate fi afectat întreg ciorchinele care putrzeste. Dacă intervine o vreme secetoasă, caldă, ciorchinii se usucă iar boabele pe care se dezvoltă alte ciuperci saprofite se mumifiaza. Acest atac este favorizat foarte mult de ploi lungi, care apar după măturarea boabelor și care determina crăparea pielitei acestora. Vinurile obținute din strugurii afectați de putregai cenușiu sunt de calitate inferioară, slabe și cu gust neplăcut. Vinurile roșii, din cauza oxidazei secretată de ciupercă, se decolorează, se tulbură și se brunifică.
TETRANYCUS URTICAE (păianjenul roșu) – este un dăunător polifag, care atacă numeroase specii de plante cultivate și spontane din familii diferite, simptomele atacului diferă în funcție de plantă gazdă. La vită de vie, în urmă inteparii sisugerii sevei, apar pe frunze decolorari sub formă unor pete mari, la început galbene, apoi devin roșii sau brune.
Decolorarea începe de la baza limbului și se extinde apoi pe toată suprafață acestuia. Treptat frunzele atacate se usucă apoi cad. Are 6-10 generații pe an. Iernează în stadiul de adult, sub scoarță uscată a butucilor, a coardelor, pe sub frunzele de vită. Femelele hibernante apar primăvară, o dată cu pornirea în vegetație a viței de vie.
Se recomandă efectuarea tratamentului fitosanitar TI, T2 la VIŢĂ DE VIE cu:
1. FOLIMORF (DITAN – a două denumire comercială) – 2 kg/ha sau
2. CABRIO TOP – 1,5 – 2 kg/ha sau
3. UNIVERSALIS 593 SC – 2,0 l/ha sau
4. KSAR VITIS – 0,3 – 0,4 kg/ha + CURZATE F – 2,5 l/ha sau
5. FLINT MAX 75 WG – 0,160 kg/ha + FOLPAN 80 WG – 1,5 kg/ha sau
6. DELAN PRO – 3 – 4 l/ha + TOPAS 100 EC – 0,3 – 0,5 l/ha sau
7. LINKIT EC – 0,5 l/ha + FOLPAN 80 WG – 1,5 kg/ha.
Pentru combaterea dăunătorilor, pe parcelele unde P.E.D. este de 3-5 acarieni/frunză, în soluția de stropit se adaugă un acaricid:
1. VERTIMEC 1,8% EC – 0,75-1,0 l/ha sau
2. NISSORUN 10 WP – 0,5 kg/ha.
sau alte produse pentru protecția plantelor omologate pentru a fi utilizate pe teritoriul României.
Măsuri alternative de combatere: lucrări agrotehnice corespunzătoare.
Măsuri durabile: biologice, fizice, mecanice și alte metode nechimice trebuie preferate metodelor chimice, dacă acestea asigura un control corespunzător al organismelor dăunătoare.
Perioada optimă de tratament: T1: 18.06 – 21.06 2022; T2 se repetă la 10 -14 zile.
Alte recomandări:
Verificați, cu mare atenție, recomandările cu privire la compatibilitatea produselor atunci când intenționați să aplicați amestecuri de produse de protecție a plantelor!
Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!
Respectați cu strictețe normele de lucru cu produsele de protecție a plantelor, normele de protecție și securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor în conformitate cu: Legea nr. 383/2013 a apiculturii, cu modificările și completările ulterioare și ordinul nr. 127/1991 al ACA din România, ordinul comun nr. 45/1991 al Ministerului Agriculturii și Alimentației, 15b/3404/1991 al Departamentului pentru Administrație locală și 1786/TB/al Ministerului Transporturilor, precum și cu Protocolul de colaborare nr. 328423/2015, încheiat cu ROMAPIS (privind implementarea legislației, în vederea protecției familiilor de albine, împotriva intoxicațiilor cu produse pentru protecția plantelor);

Responsabil Prognoză şi Avertizare,
Stana Marius